Cum ar răspunde NATO dacă Putin ar lansa un atac nuclear? Experți: Alianța ar putea fi nevoită să NU reacționeze la fel
Decizia lui Vladimir Putin de a plasa în alertă forțele sale nucleare a trimis fiori reci în întrega lume. Războiul din Ucraina s-a împotmolit și nimeni nu știe cum va reacționa Putin dacă se va simți încolțit.
Nu mai departe de joi a fost rândul lui Dmitri Medvedev să pună gaz pe foc, spunând că Moscova „are puterea să pună la punct” Statele Unite, dacă Rusia se va simți amenințată. Medvedev este una din numeroasele “mâini drepte” ale lui Putin, care i-a și “ținut locul’ ca președinte, între 2008 și 2012.
Genul acesta de amenințări i-a făcut pe mulți să se întrebe dacă nu cumva Moscova are de gând să-și folosească așa-numitele arme nucleare tactice, pentru a schimba cursul operațiunii sale “speciale” din Ucraina, aflată în impas. O astfel de mișcare nu ar însemna neapărat un război nuclear global, dar tot ar provoca o escaladare periculoasă, scrie BBC.
Ce sunt armele nucleare tactice?
Spre deosebire de armele nucleare strategice, cele tactice pot fi echipate cu focoase de mici dimensiuni, care provoacă pierderi mai “controlabile”, putând fi folosite chiar și în teatre de operațiuni cu forțe militare în apropiere. În plus armele tactice pot fi lansate de la distanțe relativ mici, spre deosebire de cele strategice, proiectate în Războiul Rece să fie lansate de la mii de kilometri distanță, chiar și de pe un continent pe altul.
Rusia are în jur de 2000 de arme nucleare tactice, estimează analiștii, pe care le poate lansa cu mare ușurință, exact ca pe cele convenționale, de pe uscat, din aer sau de pe mare. Rușii ar putea chiar să-și folosească artileria existentă deja pe front, pentru a le lansa.
Armele nucleare tactice variază enorm, atât ca mărime, cât și ca putere. Cele mai mici pot avea o kilotonă (echivalentul a circa 1000 de tone de TNT), iar cele mai mari au chiar 100 de kilotone. Efectele lor pot varia în funcție de mărimea focosului, altitudinea la care sunt detonate și particularitățile geografice ale locului exploziei, scrie BBC. Pentru a vă face o idee despre forța lor, bomba care a explodat la Hiroshima, în 1945, avea 15 kilotone.
Cât de tare ar trebui să ne temem de amenințările nucleare ale lui Putin?
Multă lume e de părere că declarațiile recente ale lui Putin sunt doar o „sperietoare”. Numeroși analiști cred că e mai degrabă felul în care Putin atrage atenția NATO să stea deoparte de Ucraina, decât un semn că se pregătește de un război nuclear.
Și totuși, nu ar trebui să ne culcăm pe o ureche, spun alții. Dacă Putin simte că îi fuge pământul de sub picioare, în Ucraina sau acasă, în Rusia, ar putea folosi armele nucleare ca să “schimbe jocul” și să evite o înfrângere.
“Am motive să mă tem că, în asemenea împrejurări, Putin ar putea lansa o armă nucleară, cel mai probabil în Ucraina, ca să bage spaima în toată lumea și să-și atingă scopul. Nu suntem încă acolo”, spune James Acton, expert la Carnegie Endowment for International Peace, din Washington.
Problema e că nu e clar cum ar percepe Putin o „victorie” a Ucrainei, și asta l-ar putea împinge să folosească o armă nucleară, este de părere și Dr Heather Williams, expert la Kings College din Londra.
Cum ar răspunde NATO dacă Putin ar ataca cu o bombă nucleară?
După încheierea Războiului Rece, Statele Unite au ajuns la concluzia că nu au nevoie de arme nucleare tactice, pentru că armamentul convențional e mult mai eficient pe front. Așa am ajuns azi în situația în care forța de descurajare a NATO se bazează mai mult pe armele nucleare strategice, decât pe cele tactice.
„Asta l-ar putea face pe Putin să creadă că se află într-o poziție de superioritate. Acesta e pericolul”, spune generalul Wesley Clark, fostul comandant al trupelor NATO din Europa, citat de Energy Intel.
E greu de spus cum va reacționa NATO dacă Putin va apăsa pe ‘butonul roșu”. Numeroși analiști cred că, mai degrabă, va răspunde cu arme convenționale, pentru a nu escalada și mai mult situația, riscând un război nuclear total.
Doar că “odată ce ai trecut de acest prag nuclear, nu mai există un punct clar în care să te oprești’, spune James Acton. „Știm cu toții cum ar arăta o astfel de lume’, adaugă el.
Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, Ucraina nu e membră a NATO, iar președintele Joe Biden a anunțat deja că SUA nu vor lupta acolo, fapt ce presupune că nu vor interveni nici în caz de atac nuclear, spune Clark. Dacă ar face-o, popularitatea sa în sondajele de opinie s-ar duce la zero, adaugă el.
Un răspuns non-nuclear al lui Biden ar crea însă o problemă și mai mare: și alte state ar fi încurajate să-și rezolve disputele tot cu o armă nucleară, fără să se teamă de represaliile SUA.
Singura dată când armele nucleare au fost folosite într-un conflict a fost în 1945, cînd Statele Unite au bombardat Japonia. Oare va deveni Putin primul lider politic care să încalce acest tabu? Până una-alta, ar trebui să ne amintim că liderul de la Kremlin a încălcat până acum mai multe tabu-uri, făcând lucruri pe care nu l-am fi crezut că le va face.
Există, totuși, un motiv să fim optimiști. Este vorba de China. Rusia este puternic dependentă de sprijinul Chinei, iar această țară are o doctrină care exclude folosirea armelor nucleare ca primă opțiune, spune Heather Williams, de la Kings College. Dacă Putin le-ar folosi, i-ar fi foarte greu Chinei să-i mai stea alături.
 (5).webp)
