Ce trebuie să facă pacienții, după COVID, să nu rămână cu plămânii afectați. Sfatul medicilor
Analizăm un alt episod al luptei anti-COVID, cel în care infecția respiratorie a depășit primele bariere imunitare și a ajuns în plămân.
Ca orice război aprig, și lupta organismului cu SARS-COV-2 lasă cicatrici la acest nivel. Nu sunt țesut funcțional - țesut prin care respirăm, adică - și se investighează prin computer tomograf de torace și spirometrie. În recuperarea după infecție ajută enorm gimnastica respiratorie.
Programul de recuperare al muşchilor care participă la respiraţie îmbunătățește respirația post- infecţie COVID-19.
Gelu Cosma, kinetoterapeut: „Muşchiul diafragmă e un muşchi important, prin reeducarea lui putem să compensăm o deficienţă de respiraţie - cum ar apărea într-o fibroză pulmonară.”
Cum apare fibroza pulmonară? În timpul unei infecţii virale, alveolele pulmonare, prin care respirăm, ajung să fie pline cu lichid. Nu mai funcţionează. Tot ce nu mai este biologic funcţional - spun legile naturii- se distruge!
Dr Dana Nedelcu, medic primar radiologie: „Alveola se umple cu lichid, nu se mai pot realiza schimburile de gaze. Organismul încearcă să înlăture această dramă pulmonară şi apar cicatricile - aşa se întâmplă şi când te tai pe piele”
Cicatricile se pot remite cu ajutorul corticoizilor, adică cu ajutorul anti-inflamatoarelor prescrise de medic, aceasta ca să nu rămână pe viaţă și să deveniţi astfel un pacient cronic, cu o capacitate pulmonară redusă. Ne explică medicul pneumolog:
Dr. Iulia Filipescu, medic specialist pneumologie: „Se poate iniţia tratament după ieşirea din carantină, corticoterapie orală, cu doze scăzânde, în medie cam o lună de zile. Fibroza pulmonară poate persista –au arătat şi studiile, până la 3-6 luni - iar în lipsa oricărui tratament poate deveni ireversibilă”
Ce este fibroza pulmonară
Fibroza pulmonară - adică cicatrici ireversibile - scad funcţia plămânilor pe viaţă. Plămânii sunt însă intim legați de inimă.
Dr. Dana Nedelcu, medic primar radiologie: „Plămânii înconjoară inima, totul este intim legat în corpul nostru. Nu se poate că plămânul să fie afectat, să aibă fibroză, şi inima să stea bine merci, va suferi.”
Suferinţa înseamnă, în timp, insuficiență cardiacă.
După ce aţi trecut de infecţia COVID-19, mergeţi la o evaluare imagistică a plămânului. Se numeşte CT pulmonar nativ, adică fără substanţă de contrast. Leziunile pulmonare mici nu se văd la o simplă radiografie. Alături de CT, medicul pneumolog va face şi o spirometrie, adică un test neinvaziv, care evaluează funcţia pulmonară.
Aşa aveţi şansa să primiţi tratament post COVID, care reduce riscul de a rămâne toată viaţa cu cicatrici în locul celulelor funcţionale din plămân.
 (5).webp)
