Livratorii de mâncare ar putea beneficia de un salariu minim şi de plata contribuţiilor sociale
Angajaţii care lucrează pe cont propriu pentru diverse aplicaţii care livrează mâncare ar putea beneficia de un salariu minim şi de plata contribuţiilor sociale.
Totul, în baza unor contracte încheiate cu platformele digitale. Propunerile apar într-o directivă a comisiei europene lansată, astăzi, în dezbatere publică. Autorităţile vor o reclasificare a muncitorilor din aşa-numita economie, la cerere. În ţara noastră, industria curieratului a crescut cel mai mult în pandemie, iar patformele de recrutare au mii de poziţii, deschise în toată ţara.
Dan lucrează de doi ani pe cont propriu şi livrează mâncare în Bucureşti. Au existat momente în care a muncit şi fără carte de muncă, dar nu ia în calcul să se întoarcă la un program fix.
Dan, livrator mâncare: ”În general, am lucrat şi unde nu avem carte de muncă, luam commission. Este ok, săptămâna trecută am ieşit 5 zile, am făcut, depinde, unii fac mai mult, alţii mai puţini. Unii iau şi 3 mii, alţii 4 mii”.
Specialiştii în resurse umane vorbesc despre o migraţie a angajaţilor de la un program fix spre slujbe flexibile. Cine lucrează pentru astfel de aplicaţii trebuie să îşi înfiinţeze o microintreprindere ori să fie persoană autorizată, pe scurt PFA. În astfel de cazuri, contribuţiile sociale trebuie plătite în baza unui contract de prestări servicii cu Casa de Sănătate.
Oana Botolan– Specialist Resurse Umane: ”Singura metodă prin care oamenii pot să beneficieze de asigurările pe care în mod normal doar angajaţii prin contract de muncă le au este în momentul în care îşi plătesc singuri contribuţiile. Este o activitatea care se prestează în regim de part time , iar oamenii au tendinţa de a neglija aceste plăți”.
Paul Chirilă, livrator mâncare: „Nu am semnat încă un contract, dar oamenii ar trebuie să fie mut mai implicate în a asigura tot ce trebuie sănătatea, suntem cam de izbelişte, se fac bani, eşti stăpânul timpului tău, dar sunt nişte probleme”.
Comisia Europeană a pus în dezbatere publică un set de norme astfel încât salariaţii să aibă mai multe beneficii, iar platformele digitale să reglementeze statutul colaboratorilor.
Dragoş Pîslaru, europarlamentar: ”Cel mai importnat lucru este că această iniţiativă vine din dorinţa de a clarifica o practică care nu este unitară, în ce mod se tratează aceşti lucrători”.
Potrivit datelor, 10 la sută din numărul total al angajaţilor lucrează pentru aplicaţiile de transport şi de livrare de mâncare din Uniunea Europeană. Reclasificarea muncitorilor din aşa numita economie la cerere ar putea creşte costurile companiilor din sector cu până la 4,5 miliarde de euro pe an.
Victor Negrescu, membru Parlamentul European: ”Comisia Europeană doreşte să reglementeze acest lucru, setând un cadru comun pentru protejarea acestora un salariu minim pe economie, protecţie socială, dreptul la o pensie, dreptul la un concediu medical”.
În România valoarea totală a comenzilor cu livrare rapidă a crescut în anul 2020, de aproape 5 ori, până la suma de 700 de milioane de euro , faţă de 150 de milioane în anul 2019. Practic, anul trecut 8 milioane de comenzi au fost plasate de români în aplicaţiile de livrare. Şi anul acesta industria este pe un trend ascendant, iar specialiştii vorbesc de o piaţă care se ridică la peste un milliard de euro”.
În prima parte a anului, Spania a clasificat muncitorii care livrează mâncarea ca fiind curieri angajaţi cu carte de muncă. Una dintre cele mai mari aplicaţii s-a restras din ţară, în timp ce altele şi-au redus din activitate.
 (5).webp)
