Guvernul a aprobat planul de trecere la o „economie circulară”. Ce presupune strategia impusă de UE

„Vom adopta o hotărâre de guvern pentru aprobarea strategiei naţionale privind economia circulară. Este un domeniu de mare perspectivă pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Căutăm şi vom identifica cu certitudine soluţiile cele mai eficiente, pentru colectarea şi reutilizarea tuturor tipurilor de deşeuri”, a spus premierul Nicolae Ciucă, potrivit News.ro. 

Anunțul vine după ce Parlamentul European a aprobat în 2020 Planul de Acțiune pentru Economie Circulară, în urma mai multor directive ale Uniunii Europene în ceea ce privește mediul înconjurător și criza climatică. Astfel, România, fiind membru UE, va urma strategia Comisiei Europene, care a fost votată de europarlamentari.

Cum diferă „economia circulară” de cea de acum 

În 2018 amprenta ecologică a României a fost de 3,5 hectare pe persoană, depășind biocapacitatea sa cu 0,3 hectare pe persoană și ducând astfel la un deficit ecologic național.

„Economia circulară” spre care guvernanții sunt obligați să o îndrepte pe cea locală se referă la un model de producție și de consum care implică partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil, astfel că durata de viață a bunurilor este extinsă. Simplu spus: reducerea impactului asupra mediului prin mai buna folosire a materiilor prime, dar și la nivelul întregului lanț economic. 

Citește și

De ce România are nevoie de parcuri naturale. Un director Romsilva explică cum putem să luptăm „pentru cei care vin după noi”

Steagul Federației Ruse, arborat în multe localități din Bulgaria. „Ne-au invadat în ultimii ani”

Deșeurile sunt astfel reduse la minim, întrucât materialele unui produs aflat la sfârșitul vieții sunt reintroduse în economie ori de câte ori este posibil, potrivit Parlamentului European. 

România, ultima din Uniunea Europeană la economie circulară

România este ultima din Uniunea Europeană la capitolul economie circulară, din cauza sărăciei dar și a educației, potrivit sociologilor.

Doar 1% dintre români dau mai departe obiectele de care nu mai au nevoie pentru a putea fi refolosite, spre deosebire de Olanda, de pildă, cu peste 30 de procente.

Potrivit raportului Circularity Gap Report de anul trecut, strategiile de economie circulară pot reduce emisiile globale de gaze cu efect de seră cu 39%.

Totodată, măsurile economice verzi pot crește Produsul Intern Brut al UE cu 0,5% până în 2030 și pot crea în jur de 700.000 de locuri de muncă noi în centre de reciclare și servicii de reparații.

Planul național este în strânsă legătură cu obiectivele Uniunii Europene (UE) din Planul de Acțiune privind Economia Circulară (PAEC) și urmează principiile și acțiunile încurajate de Pactul Verde al UE.

„În această perioadă de tranziție trebuie să avem în vedere faptul că evoluţia capitalului economic şi social nu mai poate fi separată de impactul pe care activitatea umană îl are asupra cadrului natural”, prevede Strategia Națională.

Însă, strategia națională a României nu prevede, la momentul scrierii acestui articol, implicațiile pentru bugetul țării și sursele de finanțare. În documentul publicat de Guvern se precizează că aceste aspecte se vor stabili printr-un „Plan de Acțiune”.

Ce probleme pentru sănătatea noastră și a planetei au fost identificate în diverse sectoare economice din România și care sunt soluțiile

În acest sens, Guvernul a analizat 14 sectoare economice, precizând problemele și impactul fiecărui domeniu asupra mediului înconjurător și asupra sănătății noastre și identificând oportunități de dezvoltare.

De pildă, în agricultură și sivicultură, sănătatea planetei și a noastră sunt puse în pericol de emisiile de gaze cu efect de seră (GES), poluarea apei și deficitul de apă. Printre problemele identificate se numără tăierea ilegală de păduri și utilizarea redusă de compost, iar, printre oportunități, reutilizarea cât mai mare a apei folosite.

Și alimentele, băuturile și tutunul sunt responsabile de emisii de GES, a mai menționat Guvernul, atrăgând atenția și asupra reciclării reduse de deșeuri alimentare și asupra prevenirii deșeurilor prin donații de alimente și evitarea ambalajelor.

Industria constructoare de mașini și sectorul auto sunt și ele responsabile de GES și de un consum semnificativ de energie, care contribuie la accelerarea încălzirii planetei.

De aceea, analiza publicată de oficiali încurajează aplicarea tehnologiilor și combustibililor cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe lângă reparații, recondiționări și reciclare.

Domeniul turismului, un important responsabil de emisii, dar și de poluare a apelor, prezintă oportunitatea de a promova ecoturismul, care implică modalități mai sustenabile de a călători. Acest tip de turism se poate realiza prin folosirea unui transport mai verde de către oameni (trenuri, în loc de avioane și mașini personale), dar și prin producția locală de alimente.

Și industria textilă este menționată pentru consumul și poluarea apei, dar și pentru GES. Raportul Guvernului subliniază că există o „conștientizare scăzută” în rândul consumatorilor de haine în ceea ce privește importanța reparării și reutilizării hainelor deja deținute, în locul cumpărării de haine noi, dar și a colectării selective a hainelor, acestea putând fi reciclate în loc să ajungă la groapa de gunoi.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani