Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat raportul asupra inflaţiei: "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul". VIDEO
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a prezentat, marţi, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul", a transmis Isărescu în timpul prezentării raportului.
Mugur Isărescu a transmis că rata inflaţiei în acest trimestru se plafonează la 15%, precizând că în trimestrul II din 2024 România va ajunge cu inflaţia în zona ţintită dacă se vor ridica plafonările la preţurile la energie. El a menţionat că nu avem o apocalipsă în această privinţă şi nici veşti negative, notează News.ro.
“Şi acum prognoza. Nu puteam să o facem decât stabilind nişte ipoteze. Prima, că impactul războiului din Ucraina îşi va atenua efectele economice negative începând de la anul. Aşa credem, vor slăbi presiunile şi în ceea ce priveşte preţurile materiilor prime avem o anumită menţinere a preţurilor pe termen scurt, dar, aşa cum aţi văzut, urmată de o anumită normalizare. Avem deja semne de normalizare. Nu avem date legate de plafonarea preţurilor la energie şi, în consecinţă, până când Guvernul anunţă intenţia de a le menţine, de a menţine măsurile de contrabalansare a creşterilor, plafonarea preţului la energie sau va renunţa la ele, noi am mers pe ideea că în aprilie, în anii următori, ele vor fi ridicate”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul BNR a precizat că pe plan extern ne interesează situaţia din Europa.
“Vedem o disipare treptată a sincopelor în blocajele de lanţuri globale şi o situaţie epidemiologică cu impact limitat. Pe plan extern ne interesează situaţia din Europa, perspectivele privind evoluţia economică viitoare a partenerilor comerciali s-au deteriorat în sensul avem o revizuire semnificativ descendentă a dinamicii cererii externe şi e legată în special de dinamica creşterii economice în zona euro şi mai ales la principalul nostru partener comercial, care este Germania şi o creştere, o evoluţie ascendentă a inflaţiei din Europa, în general şi din zona euro, care ne interesează pe noi în mod deosebit, dar şi o restrictivitate în creştere pe termen mediu, pentru că deja a început ciclul de majorare a ratelor dobânzilor din zona euro”, a transmis guvernatorul BNR.
El s-a referit şi la raportul euro – dolar.
“În sfârşit, un nivel depreciat al euro în raport cu dolarul american. Aici între 1 şi 1,1, personal, consider că ne putem aştepta la orice, dacă dolarul creşte sub, adică se întăreşte peste un euro sau euro creşte peste 1,1, atunci putem să discutăm, dar variaţia aceasta 1 - 1,1 nu avem cum să o prognozăm, că se poate întâmpla rapid, în oricare direcţie”, a adăugat Isărescu.
Mugur Isărescu a afirmat că rata inflaţiei se plafonează în acest trimestru.
“Şi uitaţi prognoza, dar să vă uitaţi cu atenţie la ea, se uită şi analiştii bancari financiari şi cei care au sărit calul cu ROBOR-ul. Deci nu este optimistă, este uşor pozitivă şi realistă, credem noi. Se plafonează rata inflaţiei în acest trimestru, plafonare înseamnă în jur de 15% acum, în august, este foarte posibil datorită preţurilor la ţiţei, la alcool, accizele să mai fie un anumit procent de creştere în sus. Probabil că unele preţuri alimentare, preţuri volatile vor scădea, dar treptat-treptat, cu excepţia gâlmei din anul viitor, în martie, în martie - aprilie, când nu avem alte date, se vor ridica plafonările, tendinţa este de scădere şi în trimestrul II 2024. Reajungem cu inflaţia în zona ţintită. Nu avem nicio apocalipsă aici. Nu avem veşti negative să spunem probabil că vă dezamăgesc pe cei care aşteptaţi o veste mai tristă de la noi, dimpotrivă”, a transmis Mugur Isărescu.
Șeful BNR a explicat că aceste creşteri ale preţurilor energetice şi a materiilor prime nu pot fi resorbite rapid şi duc la creşteri de costuri.
“Ne trebuie ceva răbdare, pentru că, şi încerc iarăşi o explicaţie, cu alte cuvinte însă, pentru că asemenea şocuri pe partea ofertei, creşteri masive a preţurilor, preţurilor energetice şi materiilor prime sunt şocuri, nu pot să fie resorbite rapid şi duc la creşteri de costuri, se duc în toate produsele şi ele pot să fie contrabalansate în timp, prin creşteri de productivitate, prin reforme structurale. Asta ia un timp. Să reduci cererea de asemenea manieră încât să contrabalanseze o asemenea creştere de costuri este contraproductiv”, a punctat guvernatorul BNR.
El consideră că este contraproductiv să fie creată o recesiune.
“Este contraproductiv să creăm o recesiune şi o recesiune înseamnă o deteriorare a situaţiei fiscale, ba ne mai introducem singuri şi în alt bucluc pe care unii dintre dumneavoastră l-aţi semnalat, atât că îngreunând situaţia celor cu credite în lei creşte probabilitatea de a creşte şomajul, de a se diminua salariile şi aşa mai departe. Nu ne trebuie aşa ceva. Dar mai rău decât asta este faptul că nu avem nicio certitudine dacă creăm o recesiune, că inflaţia chiar va veni rapid în jos mai repede decât dacă avem ceva răbdare şi urmăm o asemenea cale treptată”, a precizat Isărescu.
El a menţionat că BNR este gata să utilizeze toate instrumentele de politică monetară pentru scăderea inflaţiei şi conlucrează cu Guvernul.
Consiliul de administraţie al BNR a aprobat vineri Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2022, care arată că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei uşor sub punctul central al ţintei. Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, mai arată conducerea BNR.
Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%, iar rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, arată datele publicate în iulie de Institutul Naţional de Statistică (INS).
La precedentul raport, din luna mai, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că din iulie 2021 s-a înregistrat o creştere extrem de rapidă a preţurilor, menţionând că în spatele acestei creşteri se află cele legate de costurile de producţie, în special a costurilor cu energia.
"România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în Uniunea Europeană, avem vreo 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro", a arătat el. Isărescu a precizat că România are o economie deschisă, iar creşterile de preţuri se resimt. "Dacă vrei să protejezi cu subvenţii trebuie să ai o situaţie fiscală solidă. Nu este cazul României. Avem o problemă fiscală de ani buni, fiscal bugetară, şi nu avem de unde să mai reducem impozite sau să acordăm ajutoare şi sprijinul acestora, schemele de compensare s-au făcut cu anumite costuri", a adăugat el.
Tot atunci, a afirmat că că agitaţia este caracteristică perioadelor de criză, dar consideră că autorităţile trebuie să transmită mai calm. "Am înţeles şi eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu. E un sfat bun pentru că şi acest canal psiho-social al anticipaţiilor, discuţiile care nu se mai termină cu inflaţia şi exagerările sunt specifice, dar nu fac bine", a declarat el.
Afirmaţia sa a generat replica preşedintelui Klaus Iohannis: „Da, mă rog, probabil acolo sunt mai mulţi tei în parc şi se bea mai mult”.
Tot atunci, a vorbit despre propuneriule de reducere a impozitelor.
"Chiar am auzit discuţii. Noi suntem neutri aici, la Banca Naţională, nu putem să nu reacţionăm. Să se mai reducă impozitele. Păi de unde, tată, să se mai reducă impozitele? Suntem în situaţia în care suntem, de unde să mai reduci impozitele când veniturile fiscale în PIB-ul României au scăzut sub 30 la sută. Eu am fost premier un an şi ştiu cum făceam negocierea bugetului. Încercai să ai cheltuieli de 40 la sută cu venituri de 33 la sută, cât erau în anul de graţie 2000. Sunt 20 de ani de când nu numai că am rămas cu cheltuieli care uneori depăşesc 40 la sută din PIB, dorinţa de cheltuieli cel puţin, dar veniturile au căzut spre 27 la sută din PIB”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Tot atunci, a fost întrebat cum se protejează în faţa inflaţiei pe partea de economisire, iar răspunsul său a fost: "Vreţi să vă spun adevărul? Nu îmi fac nicio iluzie. Nu am cum. Nu m-am dus la Bursă, cu toate că am un coleg care lucrează acolo. De la o vreme, titluri de stat, au dat o dobândă mai mare şi am aşteptat ca şi băncile să majoreze. În plus, am făcut o investiţie extraordinară, am patru nepoţi. Sunt la şcoală".
 (5).webp)
