Ce este spațiul Schengen. Avantaje și beneficii pentru România, după ce va adera
România va afla în urma Consiliului JAI de joi, 8 decembrie, dacă va adera la Spațiul Schengen. Țara noastră a obținut până acum susținerea tuturor țărilor membre cu excepția Austriei.
Anunțul a fost făcut de cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, care a precizat că țara noastră îndeplinește ”toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline".
Ce înseamnă aderarea la spațiul Schengen pentru România?
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Administrației și Internelor, aderarea României la Spațiul Schengen ne va aduce mai multe avantaje.
În primul rând, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria. Astfel, vom avea parte de mai puține neplăceri la trecerea frontierei, în special în perioada concediilor de vară și iarnă.
Acum, în plin sezon estival, turiștii români care trec frontiera cu Bulgaria sau cea cu Ungaria pot aștepta o oră sau chiar mai mult atât la ieșirea din țară - dar și la intrarea în România - iar asta se întâmplă nu doar la sfârșit de săptămână.
De exemplu, vor scăpa de situațiile neplăcute din preajma sărbătorilor de iarnă cei care doresc să-și petreacă Crăciunul în România, care nu vor mai aștepta ore întregi la frontiera cu Ungaria în PTF Nădlac.
Un alt avantaj, după ce România va adera la spațiul Schengen, este că nu vom mai pierde timp cu controlul documentelor, iar transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria.
Potrivit informațiilor transmise de MAI, trecerea frontierei se va putea realiza indiferent de oră, prin orice loc, în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil, fără a fi supuși controalelor la frontieră.
Mai exact, vom călători ... precum în interiorul țării!
Un alt beneficiu - după aderarea la Schengen - este că la frontiera aeriană va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.
Trebuie subliniat faptul că, după ce România ”va intra” în Schengen, acest lucru va avea un impact pozitiv în special pentru transportatori, prin eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Transportatorii nu-și vor mai pierde vremea cu tot felul de controale și proceduri birocratice la frontiere.
Nu în ultimul rând, comerțul va fi mai profitabil, iar mărfurile vor circula mult mai rapid și la costuri mult mai mici. Costurile inerente presupuse de cheltuielile pentru combustibili, salarii, diurne, etc. vor fi mult diminuate.
Reprezentanții Ministerului de Interne mai precizează faptul cî aderarea la Schengen va crește atractivitatea României ca destinație de afaceri și ca destinație turistică.
Ce este Spațiul Schengen
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia, iar ultimul stat care a aderat este Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).
Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:
- Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
- Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
- Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
- Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
- Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
- Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.
Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România.
Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Potrivit Parlamentului European, aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.
De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
De ce se opune Austria aderării României la Schengen
Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi dimineaţa, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Aflat la Tirana, cancelarul Karl Nehammer a confirmat ulterior că Austria se va opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Argumentul invocat de Austria pentru a bloca aderarea României este că protecţia frontierelor, spun oficialii austrieci, pur şi simplu nu funcţionează, iar Bulgaria şi România trebuie să fie tratate la pachet.
Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România.
De asemenea, nu va exista nici o aprobare condiţionată a aderării la Schengen, adică aderarea la vară, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii - a precizat un purtător de cuvânt al ministrului într-un interviu acordat cotidianului "Kleine Zeitung".
Sursa: StirilePROTV
Etichete: romania, germania, Olaf Scholz, Schengen,
Dată publicare:
06-12-2022 17:52
 (5).webp)
