Românii de la sate beau apă cu nitrați și bacterii. Unii primari știu asta, dar nu fac nimic

×
Codul embed a fost copiat

”Apa trece, mizeria rămâne” - PARTEA ÎNTÂI. În acest reportaj vom spulbera un mit, acela al apelor curate, al izvoarelor cristaline de la noi. 

De decenii, din păcate, românii nu se mai bucură de apă curată, deși de multe ori o plătesc la tarif de apă potabilă.

Datele Institutului Național de Statistică arată că 69% din cetățenii Românei sunt racordați la un sistem public de apă - cei mai mulți la orașe. Dar chiar și acolo unde există această infrastructură, apa nu este peste tot potabilă.

Fără să știm, solul și pânza freatică au fost contaminate în timp. Autoritățile au obligația să urmărească situația și să asigure calitatea apei. Adesea, însă, nu asigură nici măcar informarea.

Urmăriți o anchetă semnată de Rareș Năstase: ”Apa trece, mizeria rămâne”.

Citește și
Podcastul ”România, știi bine” episodul 31. Harta lumii interlope care a acaparat Bucureștiul și zonele din jur
Podcast ”România, știi bine”, ep. 31. Ce nu s-a văzut la TV despre lumea interlopă din București
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

 

România are o rețea hidrografică de invidiat, una dintre cele mai ramificate și diversificate din Europa. Cu 2.500 de izvoare și aproape 60% din apele minerale ale Europei, țara noastră este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Și totuși, în România apa potabilă e un lux, chiar și la oraș, în multe zone.

Cele mai mari probleme sunt la sate și comune, acolo unde oamenii au o apă cu nitrați, nitriti, amoniu și multe bacterii.

Marea problema este că și acolo unde există infrastructură, apa nu este peste tot potabilă. Românii se branșează la un sistem care le oferă apă menajeră, nu de puține ori o apă contaminată.

Cel mai grav este că, adesea, edilii ascund cu bună știință că apa nu ar fi bună de băut, iar oamenii nu știu ce să creadă.

Teoretic, Direcțiile de Sănătate Publică din fiecare județ fac periodic analiza apei din rețelele de aducțiune. Așa prevedea Legea apei, iar autoritățile locale duc eșantioane la laborator, atunci când nu se deplasează cei de la DSP. În România, însă, procedura lasă loc de …măsluirea probelor.

Am mers în birourile responsabililor și le-am cerut să bea apa pe care o livrează localnicilor.

Localnici: "Noi nu bem apă de la robinet, nu e bună!". ”Are gust de nămol și miroase urât…"

Banii, deloc puțini, alocați la nivel național pentru proiectele edilitare, sunt irosiți pe investiții care nu își găsesc utilitatea, cât timp apă de la robinet e respingătoare.

Martie 2011. Locuitorii comunei Budești din Bistrița Năsăud trăiesc lângă o adevărată bombă biologică: fântânile de lângă casele lor au fost infestate cu nitrați și nitriți. Medicii spun că aceste substanțe sunt deosebit de periculoase pentru om și pe termen lung pot duce chiar la moarte.

Apa pe care o consumă localnicii este mizerabilă și asta se poate vedea chiar și cu ochiul liber, fără analize minuțioase. Analizele Direcției de Sănătate Publică arată o concentrație de 6 ori mai mare decât cea normală, în timp ce jumătate dintre localnici se plâng de greață, dureri de cap și vărsături, unii dintre ei ajungând și la spital.

Localnic: ”Uitați cum arată, apa nu e bună. N mai doare câte ceva ... mi-am făcut analize și mi-au spus că de la apă. ”
Reporter: Nu vă permiteți să va cumpărați apă de la magazin?
Localnic: ”Nu ne permitem la ce pensie avem. ”

La momentul 2011, comuna Budești nu are niciun metru de rețea de apă trasă prin satele aparținătoare. Oamenii se bazează pe două izvoare publice și pe fântânile din curți, toate cu apă contaminată. Primarul se lamentează că nu sunt bani de investiții.

Vasile Codrea, primar Budești: ”Avem un proiect din 2002 de aducțiune de apă. Din cauza crizei economice nu am primit finanțare.”

Am revenit în martie 2020. 9 ani mai târziu, oamenii de la Budești sunt tot fără rețea de apă, și bineînțeles, ca an de an, în tot acest timp, măsurătorile de la DSP au tot arătat că apa nu este potabilă. Nici în fântâni și nici la cele 2 izvoare ale comunei. Adică oamenii nu au nicio soluție, decât să își cumpere apă de la magazin.

Mai rău este că oamenii nu știu că apa nu e bună pentru consum. Un izvor e chiar în centru, într-un soi de părculeț, neterminat, din față primăriei, unde sătenii care vin după apă susțin că dacă nu ar fi bună, autoritățile ar fi închis demult sursele de apă.

 

La izvor i-am dat întâlnire primarului, care susține că toate lumea știe în localitate că apa nu e bună pentru consum. În timp ce spune asta, localnicii îl contrazic, cu fiecare bidon pe care îl umplu, în prezența edilului.

Primarul e în funcție din 2000. Fix 2 decenii, în care a tot promis alegătorilor săi o rețea de apă potabilă, la fel cum s-a lăudat și în septembrie, când a candidat din partea PSD și a mai câștigat un mandat pe 4 ani. Se lamentează că sistemul legislativ și bâjbâiala autorităților de la centru, cu schimbarea guvernelor, l-ar fi împiedicat să aducă apă în comună.

Susține că există un proiect vechi, pentru aducțiune de apă la Budești - o localitate de șes, doar că e prins într-un program integrat, alături de alte 20 de primarii din județ. Iar acest proiect, derulat prin intermediul companiei de apă de la Consiliul Județean, are întârzieri mari, în sensul că nici nu a început.

Primarul dă vina pe edilii de la alte comune, care nu ar fi avut toată documentația la zi, așa că sistemul integrat, cu branșament la rețeaua județeană, se lasă așteptat. Ba mai mult, proiectul a fost oprit printr-un proces la tribunal, în urmă unor contestații.

Vasile Codrea, primar Budești: "Mi-e rușine de oameni, când stai de 4 ani cu proiectul blocat prin instanță…tu deja te gândeai la alt proiect."

Am mers la Consiliul Județean Bistrița, acolo unde președintele cunoaște bine situația, mai ales că are fratele șef la direcția de investiții a companiei județene de apă și canal.

Emil Radu Moldovan, președinte CJ Bistrița: "Din păcate suntem într-un stadiu destul de întârziat…Au fost contestații…"

 

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cum a ajuns la închisoare Sandu Geamănu, cel mai mare hoţ de maşini din România
Cum a ajuns la închisoare Sandu Geamănu, cel mai mare hoţ de maşini din România

Sandu Geamănu era cunoscut, înainte de a ajunge după gratii, drept cel mai mare hoţ de maşini de lux din România, cu conexiuni în spaţiul ex-sovietic. Cosmin Savu a stat de vorbă cu el în penitenciarul Giurgou, la "România, te iubesc!"

Podcast ”România, știi bine”, ep. 31. Ce nu s-a văzut la TV despre lumea interlopă din București
Podcast ”România, știi bine”, ep. 31. Ce nu s-a văzut la TV despre lumea interlopă din București

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 31. Cosmin Savu și echipa „România te iubesc” au făcut radiografia grupărilor interlope care au împânzit Capitala, începând de la origini.

Clanul Caran, interlopii “de la tara” care au venit cu carutele in Capitala. Afacerile legale in spatele carora se ascund
Clanul Caran, interlopii “de la tara” care au venit cu carutele in Capitala. Afacerile legale in spatele carora se ascund

Clanul Caran, interlopii “de la tara” care au venit cu carutele in Capitala. Afacerile legale in spatele carora se ascund

"România, te iubesc", 14 martie 2021. Emisiunea integrală

"România, te iubesc", 14 martie 2021. Emisiunea integrală. GRUPARE CRIMINALĂ; BRAND DE CAPITALĂ

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.