Cum i-a lovit pandemia pe împletitorii români de papură. ”Muncă de ocnaș. Nici pușcăriașii nu ar intra în așa ceva”
Pandemia i-a lovit și pe cei care duc mai departe un meșteșug tot mai rar întâlnit: împletitul papurei. Producătorii spun că lipsa târgurilor le-a scazut vânzările și s-au văzut nevoiți să se bazeze doar pe comerțul online.
Nici străinii, care înainte umpleau microbuze întregi cu coșuri împletite din papură, nu au mai avut curajul să facă achiziții mari.
"După ce papura este pregatită, udată, aleasă și ne apucăm efectiv de făcutul coșului, cam în 3 ore. 2 ore, depinde de mărimea coșului și de modelul coșului. Acest model se vinde cu 50-60 de lei".
Ilona a renunţat în urmă cu 4 ani la locul de muncă de la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud pentru a se ocupa de producția de coșuri din papură, în satul Tonciu.
Femeia spune că nu făcea față comenzilor, însă odată cu venirea pandemiei lucrurile s-au schimbat. Târgurile au fost tot mai rare, așa că nu a mai avut ocazia de a prezenta marfa clienților, iar străinii care înainte veneau să cumpere coșurile en-gross au fost mult mai cumpătați.
”Ilona Szilagyi, producător produse din papură: Pandemia asta ne-a afectat pe toți, în toată lumea, peste tot nu se țineau târguri, lumea nu avea voie să iasă și automat vânzările au scăzut.
Reporter: Cu cât a cumpărat mai puțin clientul din Polonia anul acesta?
Ilona Szilagyi: Cam jumătate din cât obișnuia”.
Cei care împletesc papură sunt tot mai puțini în țară, și asta pentru că munca depusă este imensă, iar câștigul vine doar după ce reușești să vinzi marfa, adică chiar și după câteva luni bune. În lipsa unui câștig constant lunar, tinerii nu sunt interesați să învețe meserie, spun producătorii.
Exporturile au scăzut de aproape trei ori
Kati Pasztor, producător produse din papură: „Nu fac, pentru că zic că pentru ei nu se rentează și este o muncă cu care dacă te apuci trebuie să stai tot timpul de ea și să faci. Necesită multă muncă și mult timp. Cel mai greu este procurarea papurei”.
Papura trebuie culeasă din zone mlăștinoase, desfăcută, spălată și apoi uscată.
Sandor Szilagyi, culegător papură: „Muncă de ocnaș. Atâta vă pot spune. Nici pușcăriașii nu ar intra în așa ceva. Asta are tulpină de 40-50 centimetri. Tulpina trebuie să fie cât de lungă. Papura bună e în apă, unde e apa mare în lac, acolo e bună papura”.
Potrivit Institutului Național de Statistică, valoarea exportului produselor din împletituri din fire vegetale a scăzut constant în ultimii ani.
Dacă în 2010 s-a exportat de 388.000 de euro, acum suma a scăzut aproape de 3 ori, la 143.000 de euro.
 (5).webp)
